Pulpa de porc la vasul de yena cu piure cu ceapa prajita

De regula evit cuvantul yena si spun vas termorezistent, dar acum mi s-a parut prea lung titlul. De fapt si este. Puteam sa zic piure taranesc, dar azi si taranii fac piureul ca la oras , deci nu mai mergea. Puteam sa zic pulpa de porc, dar nu se stia cum e preparata. Asa ca am lasat titlul asa de lung ca sa inteleaga tot romanul ce am vrut eu sa fac in reteta mea si am scurtat numai vasul de yena.



-2,500 kg pulpa de porc
-usturoi
-ulei
-sare
-cimbru
-apa
-1,500 kg cartofi
-7 cepe mici


Se spala carnea si se sterge cu o laveta.

Se curata usturoi mai mult. Se fac gauri cu cutitul in carne

si se introduce usturoiul in carne pe ambele parti.

Se pune sare, cimbru,

jumatate de cana de apa,

ulei,

se acopera vasul cu capacul si se introduce la cuptor. Se tine pana se rumeneste, dupa care se intoarce pe partea cealalta sa se rumeneasca si pe partea aceea.

Se curata cartofii, se taie cubulete si se pun la fiert. Ceapa se curata, se toaca marunt si se caleste in ulei.

Cand cartofii sunt fierti li se scurge zeama, se paseaza

si li se adauga ceapa cu ulei cu tot amestecandu-se bine.

Bors de pangasius

Chiar cineva pe blog imi scria cat de nociv este pangasius, dar eu nu cred. Nu cred pentru ca nu s-ar comercializa. S-ar gasi o televiziune sau un ziar care sa scrie despre acest lucru. Ori noi avem toate informatiile acestea de pe net de la diferite persoane. Asa ca eu il folosesc in continuare cu incredere la gatit pentru ca este gustos si mi-a iesit un bors traznet.

-1 kg pangasius

-ceapa

-morcovi (la mine a fost unul baban)

-telina potrivita

-ardei (eu am pasta de ardei pe care am uitat s-o pun in poza)

-suc de rosii (pe care l-am uitat de pus in poza -m-am grabit )

-orez (2-3 pumni - sau cat vreti)

-bors (dupa cum vrea fiecare de acru - mie imi place acru si pun 1 l)

-leustean pe care il culeg inainte sa-l pun in bors

-ulei

Se curata zarzavaturile. Ceapa se taie marunt, morcovul se da prin razatoarea mica, telina la fel

si se pun toate la calit in ulei in oala in care se face ciorba.

Cand se moaie se adauga apa si se lasa sa mai fiarba 20 de minute. Se pune apoi orezul si ardeiul pasta si se lasa 15 minute, dupa care se pune sucul de rosii si se lasa 10 minute completand cu apa . Daca nu aveti ardei pasta, ardeii se pun de la inceput la calit cu ceapa, morcovii si telina. Dupa ce a fiert si sucul de rosii se pune borsul, se lasa sa fiarba,

iar cand a fiert se pune pestele taiat bucati.

Pestele se lasa la fiert pana iese la suprafata. Se pune leusteanul si gata borsul.

Salam de biscuiti

Salamul de biscuiti imi aduce aminte de copilarie, cand imi facea bunica mea. Eu l-am mai schimbat nu l-am facut ca ea, dar baza a ramas la fel eu adaugandu-i cateva prostiute care i-au dat un gust excelent. Vorbesc serios. Nu a apucat doua zile pline.

-450 g biscuiti Petit Beurre

-200 g unt

-300 ml lapte

-6 linguri de zahar

-3 linguri cacao

-300 g rahat

-150 g nuci

-150 g smochine

-120 g stafide

-1/2 fiola esenta de vanilie

-1 fiola esenta de rom

Biscuitii se rup bucatele si se pun intr-un castron.

Se taie rahatul cubulete,

smochinele bucatele cat stafidele,

stafidele se pun asa cum sunt,

nucile se taie bucatele cu cutitul

si toate acestea se amesteca cu biscuitii din castron.

Intr-un vas se amesteca zaharul cu cacaoa, iar in altul se pune laptele la fiert. Cand a fiert in el se pune zaharul si cacaoa si se amesteca bine pana nu mai are cocoloase. Apoi se pune untul si cand acesta s-a topit se ia craticioara de pe foc.

Compozitia se toarna peste biscuiti cate putin si se amesteca prin rasturnare usor sa nu se sfarame biscuitii. In acest timp se adauga si esentele. Se ia apoi o folie de bucatarie si se intinde pe masa. Pe ea se pune compozitia impartita in doua. Se fac doua suluri cu mana care se invelesc in folia de bucatarie si care se baga la frigider pana a doua zi.

Salata cu sunca York

O salata e intotdeauna binevenita, dar cu conditia sa o mananci imediat ca incepe sa-si piarda din proprietati. La noi oricum nu rezista. Stau baietii pe langa mine de cand incep s-o fac si asteapta finishul ca sa inceapa startul. Pare mica salata in poza, dar e destula pentru trei persoane. Sa vedem ce-am pus eu prin salata aceasta.


-1 salata verde
-1 ardei verde
-1 ardei rosu
-2 rosii mari
-200 g masline negre
-1 ceapa rosie
-250 g sunca York
-100 g porumb din conserva
-1 lamaie
-ulei de masline
-sare



Se spala bine toate zarzavaturile. Taiem fasii subtiri salata verde,

ardeii ii taiem fideluta,

rosiile le taiem ca la salata de rosii,

punem maslinele,

ceapa rosie taiata rondele,

sunca York taiata cubulete,

si porumbul.

Se ia apoi lamaia si se stoarce toata in salata, se pune sare, ulei de masline si se amesteca.

Piept de pui cu ananas si Rizi-Bizi

Am incercat si eu o reteta exotica si domnul Grosu a strambat din nas. Domnule sa nu-l scoti din meniurile lui ca stramba din nas. Daca ar fi trait intr-o tara unde se mananca numai asa ceva ce se facea? In schimb Alex a mancat cu cea mai mare placere. I-a placut la nebunie. Asta da gurmand. Oricum mie mi-a placut cum a iesit.


Pentru pui cu ananas:
-1 piept de pui dezosat
-1 cutie de ananas bucati
-4-5 linguri de sos de soia
-amidon
-usturoi
-ghimbir

Pentru Rizi-Bizi:
-300 g orez (eu am folosit prefiert)
-200 g mazare verde
-3 cepe mijlocii
-ulei
-1 morcov
-marar
-250 ml vin
-sare
-piper

Pieptul de pui se taie fasii, se adauga 2-3 linguri de sos de soia (al meu era dulce si brun) se amesteca bine cu fasiile de pui si se lasa la marinat timp de jumatate de ora la frigider.

In acest timp ne ocupam de Rizi-Bizi. Se spala orezul in mai multe ape si se pune la fiert intr-un litru de apa cu sare si piper. In alt vas se caleste in ulei ceapa cu morcovul, taiate marunt. Se adauga mazarea si mararul tocat. Cand s-a fiert orezul se pune peste el mazarea, ceapa si morcovul si se amesteca si se adauga cei 250 ml de vin.

Se transfera amestecul intr-un vas termorezistent si se va pune la cuptorul preincalzit 20 de minute inainte de servire. Se ia din frigider pieptul, se tavaleste fiecare fasie prin amidon

si se prajeste in ulei incins.

Cand s-a rumenit se scoate pe o farfurie si se lasa deoparte.

Uleiul ramas se scurge de ramasitele de amidon, se spala tigaia si se pune inapoi in tigaia curata. In acest ulei se prajesc cubuletele de ananas pana se inmoaie putin.

Se adauga zeama de la compot, 1-2 linguri de sos de soia, usturoiul si ghimbirul si se lasa totul sa fiarba. Cand este aproape gata se adauga si puiul prajit si se mai lasa sa fiarba putin.

In acest timp vasul cu Rizi-Bizi a fost introdus la cuptor.

Mararul

Aceasta planta pe care o folosim mai mult din reflex are extraordinare proprietati curative.
Toate partile plantei pot fi utilizate, de la frunze la radacina si seminte.
Folosit in vrajile de dragoste dar si in medicina populara inca din antichitate mararul surprinde prin bogatia calitatilor sale.
Mararul contine o combinatie unica de fitonutrienti care au efect antioxidant pentru organism atunci cand este consumat crud.
Este o sursa excelenta de Vitamina C.
Acesta este cel mai important antioxidant solubil in apa al corpului uman, fiind singurul care poate neutraliza radicalii liberi din tot organismul, responsabili pentru deteriorarea celulara. Vitamina C gasita in marar are un efect antimicrobian direct si ajuta la functionarea normala a sistemului
imunitar.
Administrarea unei doze mai crescute de vitamina C este asociata cu scaderea riscului de ateroscleroza, cancer de colon, si complicatii ale diabetului, cum ar fi deteriorarea nervilor sau boli de inima.
Fiind o foarte buna sursa de fibre, mararul ajuta la reducerea colesterolului din sange.
Ajuta, de asemenea, la normalizarea presiunii sangelui, datorita continutului ridicat de potasiu, prevenind astfel infarctul sau atacul de cord .
In primul rand, mararul protejeaza contra unor probleme digestive precum indigestia, hipoaciditatea, colitele, gastritele, balonarea, flatulenta, inlatura senzatia de voma si sughitul.
Mestecarea catorva tulpini de marar combate durerile de cap, energizeaza si ajuta in cazurile de astenie nervoasa.
Deloc de ignorat este efectul diuretic: stimuleaza activitatea rinichilor, ajuta la prevenirea si combaterea calculozelor si la vindecarea infectiilor renale sau cistitelor, dar si la combaterea celulitei.
Datorita proprietatillor diuretice, dar si pentru ca nu contine calorii si da senzatia de satietate, mararul este folosit cu succes in curele de slabire .
Frunzele de marar contin mici cantitati de estrogen.
Estrogenul incetineste procesul de imbatranire, face pielea frumoasa, ajuta la cresterea naturala si armonioasa a sanilor, regleaza ciclul menstrual si estompeaza simptomele menopauzei.
Femeile gravide sau cele care alapteaza au un motiv in plus pentru a incerca aceasta planta: sporeste vitalitatea si tonusul general, ajuta la cresterea apetitului, stimuleaza secretia lactica si imbunatateste calitatea laptelui.
In plus, mararul il poate ajuta pe bebelus sa scape de colici.
O suta de grame de marar asigura cantitatea necesara de caroten si jumatatea din necesarul zilnic de vitamina E.
Datorita continutului in vitamina C mararul intareste sistemul imunitar, datorita potasiului -normalizeaza presiunea sangelui si datorita fibrelor – reduce nivelul colesterolului.
Mararul contine de asemenea mangan, fosfor, calciu, magneziu, fier, cupru si vitaminele B3, A si E.
Semintele de marar sunt, din pacate, mai putin utilizate decat restul plantei, in ciuda proprietatilor lor deosebite.
Pulberea si tinctura extrase la rece din semintele de marar sunt stimulente si reglatoare hormonale foarte puternice si eficiente.
Gonadele sunt cele care beneficiaza cel mai mult de aceasta stimulare.
In urma unui tratament de 15-20 de zile cu pulbere sau tinctura de seminte de marar, la femei se constata urmatoarele efecte:
-reglarea ciclului menstrual
-disparitia amenoree
-scaderea duratei de somn
-cresterea sanilor
-incetinirea ritmului de crestere a pilozitatilor
-marirea vitalitatii si a tonusului la nivel global
-marirea secretiei mamare la femeile cere alapteaza
-estomparea efectelor menopauzei
La barbati s-a remarcat marirea tonusului vital, cresterea in mod armonios a greutatii corporale, a vigorii in plan sexual.
Extractul lichid din seminte de marar este folosit extern sub forma de comprese pentru combaterea ulcioarelor si a inflamatiilor, sub forma de bai in tratamentul hemoroizilor, sub forma de comprese peste noapte pentru combaterea iritatiilor tenului si acneei.
Mararul este o planta de neinlocuit, conferind salatelor de cruditati (mai ales a celei de castraveti), untului cu verdeata, cremelor de branza, sosurilor verzi, precum si preparatelor din peste,fructe de mare, legume o aroma deosebita.
Mararul se foloseste de preferinta proaspat si se adauga la sfarsit.
Semintele de marar sunt bune pentru murarea castravetilor, la prepararea fripturilor la cuptor sau la prepararea otetului de ierburi aromate .
Mararul se foloseste atat la mancare , cat si la pusul muraturilor pentru iarna .
Terapie :
-pulberea de marar se obtine prin macinarea semintelor si a inflorescentelor uscate cu ajutorul unei râsnite.
Se poate lua de doua ori pe zi câte o lingurita, insa, inainte de a fi inghitita, se tine timp de 10-15 minute sub limba.
Tratamentul dureaza 21 de zile.
- pentru tinctura este nevoie de 100 ml de alcool de 50 de grade, in care se adauga 3-4 lingurite de pulbere de marar. Se lasa la macerat timp de 8 zile, dupa care se filtreaza.
Tratamentul dureaza 21 de zile, luat de 3 ori pe zi câte o lingurita de tinctura dizolvata in 100 ml de apa – inainte de mese.
-ceaiul – se prepara o infuzie din doua lingurite de seminte de marar la 250 ml de apa.
Este un elixir foarte bun pentru slabit.
-pentru astenie se prepara un amestec de 20 de linguri de marar si un litru de vin rosu.
Se lasa o saptamâna la macerat, se filtreaza si se consuma câte 50 ml dupa fiecare masa.
Tratamente interne :
-Hipoaciditate, indigestie – se consuma cantitati moderate (1 lingurita) de marar verde tocat inainte de masa sau la felul intai.
In doze medii si mici, mararul este un excelent stimulent al secretiei de sucuri gastrice si de bila, ajutand la procesul digestiv.
Interesant este ca, in doze mari, mararul are efectul opus, inhiband secretia de sucuri gastrice si fiind foarte util in tratarea gastritei hiper-acide.
-Gastrita hiperacida – se pun 2-4 lingurite de marar taiat marunt in 250 ml de iaurt (de preferinta de tip Bifidus) si se amesteca folosind mixerul electric, dupa care se lasa 40 de minute sa se intrepatrunda componentele.
Se consuma acest remediu pe stomacul gol, de doua ori pe zi.
Asupra majoritatii suferinzilor de gastrita acest remediu are efecte calmante ale durerii, reduce secretia acida, normalizeaza digestia si apetitul.
-Balonare, colita de fermentatie
- substantele volatile continute de marar impiedica dezvoltarea in exces a bacteriilor din intestin, prevenind formarea de gaze si aparitia colicilor abdominale.
Se face o cura cu o durata de o luna, timp in care se consuma la fiecare masa cate o lingurita de frunze proaspete de marar tocate marunt.
-Colita de putrefactie – inainte de fiecare masa se consuma o salata de varza, de castraveti sau de salata verde, in care se adauga 2 lingurite de marar tocat si o lingurita de otet de mere. Tratamentul se face vreme de 1-2 luni si are un efect de reglare a florei intestinale foarte rapid si sigur.
-Candidoza digestiva – se consuma zilnic jumatate de litru din preparatul cu marar si iaurt Bifidus, descris la gastrita hiper-acida.
Se face o cura de 30 de zile cu acest remediu care, desi pare foarte simplu, are o actiune extrem de complexa.
Frunzele de marar contin substante aromatice cu un efect antifungic foarte puternic, in timp ce iaurtul Bifidus reface flora digestiva normala, ceea ce duce la inhibarea dezvoltarii tulpinilor agresive de Candida.
- Diskinezie biliara – substantele amare si uleiul esential continut de frunzele de marar stimuleazavarsarea bilei in colecist.
Se consuma cate 50 ml de suc de marar, de doua ori pe zi, in cure de 2 saptamani.
Tratamentul are si efecte antiinflamatoare asupra vezicii biliare, ceea ce il recomanda si ca adjuvant in colecistita.
-Sughit, spasme digestive – la nevoie, se mesteca indelung cateva tulpini de marar.
Este un remediu folosit cu succes inca din evul mediu, cand era administrat in timpul banchetelor pentru a preveni disconfortul mesenilor.
Explicatia eficientei sale este existenta unor substante in marar cu efecte antispastice puternice. Daca tratamentul acesta nu da totusi rezultate, se poate recurge la unul mai puternic: se opareste o lingurita de seminte de marar cu o cana de apa clocotita, se lasa la infuzat vreme de 10 minute, apoi se filtreaza si se consuma infuzia astfel obtinuta, cat de calda posibil.
Efectul calmant digestiv si antispastic al acestui remediu este foarte rapid.
-Adjuvant in cistita si in nefrita
- consumarea a 50 ml de suc proaspat de marar (obtinut prin metoda descrisa in acest articol), de 2-3 ori pe zi, in cure de doua saptamani, are un foarte bun efect antibacterian si antifungic asupra aparatului urinar.
Conform unor studii recente, sucul de frunze de marar este si un puternic diuretic si stimulent al activitatii rinichilor, ajutand la prevenirea si la combaterea calculozelor renale .
-Infectie cu stafilococ auriu – un studiu facut a pus in evidenta o puternica actiune antibiotica a frunzelor si a semintelor de marar.
Ca adjuvant in infectia cu Staphylococcus aureus, se administreaza sucul din frunze, cate 100 ml pe zi, in doua reprize, in cure de 2 saptamani.
Suplimentar, se administreaza si uleiul volatil de marar (se gaseste in magazinele naturiste), cate 4 picaturi, de trei ori pe zi. Ambele remedii au efecte antibiotice puternice, avand o eficienta demonstrata si contra altor bacterii, cum ar fi Bacillus cereus sau Pseudomonas aeruginosa.
-Alaptare, refacere rapida dupa nastere – frunzele de marar proaspete, mestecate zilnic de femeile care au nascut de curand, sunt un excelent tonic fizic si nervos, ajutand la recapatarea apetitului, stimuland secretia lactica, imbunatatind calitatea laptelui, favorizand resorbtia tesuturilor aparute “in plus” in timpul graviditatii.
Pentru a spori secretia de lapte, un remediu simplu si uluitor de eficient este sandiviciul cu marar, adica painea unsa cu unt si presarata cu putina sare si cu mult marar tocat fin.
Se consuma acest “medicament” dimineata si seara.
Efectele de stimulare a lactatiei sunt cel mai adesea impresionante.
-Postmenopauza – frunzele de marar contin mici cantitati de estrogen, hormonul feminin care incetineste foarte mult procesele de imbatranire, catifeleaza pielea, face ca pilozitatile sa creasca mult mai lent, ajuta la mentinerea fermitatii tesuturilor si previne uscarea mucoasei vaginale.
Salatele asezonate cu mult marar sunt asadar recomandate in aceasta perioada a vietii, cand, in general, zarzavaturile si legumele proaspete sunt mai necesare ca oricand.
-Osteoporoza – dupa varsta de 40 de ani, consumul de marar verde, dar si de alte alimente cu efecte usor estrogene, cum ar fi uleiul de masline, graul germinat sau semintele de fenicul, este o excelenta premisa pentru prevenirea pierderii de substanta osoasa.
Macar de doua ori pe an, primavara si la sfarsitul verii, faceti o cura cu salate de cruditati, pe care sa le asezonati cu marar din belsug (minimum 20 de grame pe zi).
-Obezitate, retentie de lichide – mararul verde are efect diuretic puternic si regleaza apetitul alimentar, fiind recomandat in mod special atunci cand vrem sa slabim.
Se face o cura cu suc de marar, din care se administreaza cate 50 de ml, de doua ori pe zi, cu 5 minute inaintea mesei de pranz si a cinei.
Cura dureaza 2 luni si se poate relua dupa o pauza de 3 saptamani.
Atunci cand simtiti apropierea iminenta a unui “acces de foame”, mestecati foarte lent si indelung cateva fire de marar proaspat.
Are efecte calmante psihice si regleaza apetitul.
-Dureri de cap – in medicina traditionala a popoarelor europene nordice, mararul este renumit pentru efectele sale echilibrante asupra sistemului nervos.
Mestecarea catorva tulpini verzi de marar combate eficient durerile de cap (inclusiv cele insotite de ameteala si de varsaturi), reda acuitatea si claritatea simturilor celor surmenati.
-Adjuvant in insomnie – flavonoidele si unele oligoelemente continute in marar stimuleaza productia asa-numitilor “hormoni ai somnului” (de fapt sunt niste neurotransmitatori eliberati de catre scoarta cerebrala).
La masa de seara se recomanda, asadar, o salata de cruditati in care sa punem macar 30 de grame (o legatura) de frunze de marar proaspete, tocate foarte fin.
- Raceli (viroze respiratorii) – se recomanda administrarea sucului de marar, cate 100 ml pe zi, consumat in mai multe reprize.
Are efect usor febrifug, diminueaza senzatia de vertij, durerile musculare si articulare din timpul gripei.
In plus, previne suprainfectiile bacteriene si usureaza respiratia, decongestionand caile respiratorii.
O reteta de medicina populara care da efecte foarte bune contra racelii este mujdeiul facut din 2 catei de usturoi zdrobiti, o jumatate de lingurita de otet, 3 linguri de apa si o legatura de marar taiat foarte marunt.
Desi are nume de aliment, mujdeiul cu mult marar este un adevarat medicament.
Incercati si va veti convinge de acest lucru.
-Astm bronsic – kampferol este numele unei substante (o flavonoida) continuta de catre frunzele proaspete de marar si care are efecte antiinflamatoare si antihistaminice exceptionale.
Bolnavilor de astm bronsic, de bronsita alergica si de alergii respiratorii in general le este recomandata cura cu marar, din care se consuma cate 30-40 de grame zilnic, vreme de 4-6 saptamani.
Cura diminueaza inflamatia cailor respiratorii, ajuta la decongestionarea acestora de secretiile in exces, diminueaza sensibilitatea alergica a organismului pe ansamblu.
-Valori ridicate ale colesterolului negativ (LDL) – un studiu de medicina a demonstrat ca administrarea de doze repetate de marar duce in 6 saptamani la o reducere a colesterolului din sange cu peste 10%.
Ca atare, se recomanda introducerea acestui zarzavat proaspat in alimentatie, consumand minimum 30 de grame de marar, in cure cat mai indelungate.
-Prevenirea cancerului - consumul zilnic de zarzavaturi din familia Apiaceae, din care fac parte alaturi de marar si patrunjelul, telina, morcovul si leusteanul, tine boala canceroasa la distanta.
Aceasta datorita flavonoidelor, substantelor aromatice si a clorofilei continute de aceste zarzavaturi, care previn mutatiile celulare, inhiba cresterea tumorilor si declanseaza apoptoza (programul de auto-distrugere) a celulelor maligne.
-Adjuvant in cancerul pulmonar, in cancerul cavitatii bucale – anumite substante (monoterpene) continute in frunzele de patrunjel si, mai ales, in frunzele de marar, previn actiunea cancerigena a unor gaze si suspensii toxice, cum ar fi cele eliminate de autovehiculele cu ardere interna, de gropile de gunoi sau de tigarile aprinse.
Aceste “otravuri” pe care le respiram, vrand nevrand, zilnic, sunt responsabile in foarte mare masura de multitudinea formelor de cancer al cailor respiratorii, care afecteaza in prezent milioane de oameni din intreaga lume.
Cele doua zarzavaturi sunt eficiente insa nu doar in prevenirea, ci si in tratarea afectiunilor tumorale care afecteaza respectivele segmente.
Se recomanda consumul zilnic a cate 20-30 de grame de marar si aceeasi cantitate de patrunjel verde, in cure de minimum 3 luni.
-Respiratie cu miros neplacut, gingivita – poate parea greu de crezut, dar mararul este stramosul… pastei de dinti.
Cu 2000 de ani in urma, parintele medicinii, Hipocrate, recomanda ca dupa fiecare masa sa fie mestecate indelung in gura cateva tulpini de marar.
El spunea ca acest remediu nu doar improspateaza respiratia, ci si curata dintii, mentine sanatatea gingiilor si previne inflamatiile mucoasei bucale.
Cercetarile moderne ii dau dreptate lui Hipocrate, efectele antibiotice si antiinflamatoare ale substantelor continute de frunzele proaspete de marar justificand din plin utilizarea acestuia ca produs pentru mentinerea igienei cavitatii bucale.
-Adjuvant in blefarita si in conjunctivita – se umezeste o bucata de tifon cu infuzie combinata de marar.
Compresa astfel obtinuta se pune peste ochii cu pleoapele inchise, tinandu-se vreme de 1-2 ore (din timp in timp, compresa se mai inmoaie in infuzie pentru a fi pastrata umeda).
Tratamentul are efecte antibacteriene si antiinflamatoare, reduce senzatia de jena si de mancarime la nivelul ochiului.
Precautii si contraindicatii :
Frunzele de marar se vor consuma cu moderatie (maximum 5 grame pe zi) in perioada sarcinii, fiind in schimb indicate in perioada de dupa nastere.
Administrarea mararului se va face in doze care vor creste gradat, o cantitate mare de marar consumata de o persoana care nu este obisnuita cu acest tratament putand duce la deranjamente digestive, la inapetenta, la dureri de cap.
Pentru a obtine efectele terapeutice scontate, consumati doar mararul proaspat.
Tulpinile de marar pastrate in borcanele cu apa isi pierd rapid proprietatile terapeutice, desi isi mentin mai multa vreme culoarea verde.
Daca doriti sa pastrati mai mult timp mararul inainte de a-l intrebuinta, puneti-l in pungi de plastic si tineti-l in frigider, dar nu mai mult de 4 zile.

Caju

Caju-ul este un pom fructifer tropical, originar din Amazonia, facand parte din aceeasi familie cu fisticul si mango.
In secolul al XVI-lea, portughezii l-au introdus in India, iar astazi, India si Africa orientala sunt cei mai mari producatori.
Este inedit datorita celor doua tipuri de fructe pe care le ofera: un fruct proaspat, denumit “mar de caju” si unul uscat denumit “aluna de caju”. Caju-ul proaspat este de fapt un fruct fals, creat prin hipertrofierea pedunculului floral, care ajunge la marimea unei pere mici. Are suprafata lucioasa si fragila, de culoare de la galben la rosu aprins, iar pulpa este fibroasa. Fructul adevarat este cel uscat, care creste la baza caju-ului proaspat; este asemanator migdalei sau alunei, fiind acoperit cu o coaja dura, care inchide o samanta uleioasa, comestibila.
Fructul proaspat are un gust proaspat acrisor si se consuma numai in tarile de origine, intre noiembrie si ianuarie, fiind imposibil de exportat din cauza perisabilitatii. Brazilienii extrag din pulpa lui un suc care se bea dupa ce a fost lasat sa fermenteze.
Transformarea caju-ului intr-un fruct uscat comestibil nu este intocmai o operatiune usoara, astfel justificandu-se si pretul acestuia pe pietele europene, mai ales ca doar 10% dintre fructe ajung in cele din urma la forma comerciala. Samanta de caju contine un ulei iritant, care trebuie eliminat inainte de extragerea fructului din coaja, pentru a evita contaminarea acestuia. Ulterior fructele se prajesc si se curata de coaja, operatiune efectuata manual, apoi se oparesc pentru a facilita indepartarea peliculei inchise la culoare care la acopera.
Caju-ul rancezeste rapid, de aceea este recomandat sa fie conservat in vid, fara a fi lasat timp indelungat in contact cu aerul.
Planta in sine cunoaste si alte utilizari, in afara de cele alimentare: din coaja se obtine o vopsea, din fruct se obtine alcool si otet, iar prin presare la rece, un ulei foarte apreciat.
Arborele de caju devine materie prima pentru obtinerea cauciucului si a unui lichid folosit ca baza pentru vopseluri. Sucul, de culoare tuciurie, rasinos si caustic, se foloseste in medicina, avand proprietati antibacteriene. Valoarea arborelui de caju se datoreaza si lemnului sau pretios sau uleiului extras, folosit in industria auto, ca agent anticoroziv, adeziv sau hidroizolator.
Consumul in stare naturala, prajit sau sarat, caju-ul este un aliment apreciat in bucataria orientala, un fel de mancare traditional fiind puiul cu caju din bucataria chinezeasca si thailandeza, dar si un ingredient de baza al unor branzeturi vegetariene. In Malaezia, frunzele arborelui de caju sunt consumate crude, in salate, sau intr-un preparat traditional, in amestec cu pasta de creveti.
In unele parti ale lumii, din coaja arborelui se prepara ceaiuri antidiuretice, din pudra de seminte se extrage antivenin, iar uleiul este utilizat in tratarea afectiunilor dermatologice.